deprindere
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (deprinde)
Etimologie: (deprinde)
1. faptul de a (se) deprinde.
2. pricepere căpătată prin repetarea aceleiași activități; obișnuință.
3. ușurință căpătată în timp într-o îndeletnicire oarecare; pricepere, destoinicie, dexteritate.
4. (rar) practică obișnuită într-o îndeletnicire oarecare; exercițiu.