Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. dépurateur)
1. (substanță) care favorizează eliminarea toxinelor și impurităților din sânge prin urină, excreții et cetera; depurativ.
2. aparat ~ = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățirea sângelui de toxinele din activitatea organismului.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. dépuratif)
1. (medicament) care curăță sângele, favorizând eliminarea toxinelor și a produselor de dezasimilație; depurator.