Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diarhée)
1. boală constând în evacuarea frecventă a materiilor fecale de consistenţă lichidă.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (anti- + diareic, cf. fr. antidiarrhéique)
1. (medicament) destinat combaterii diareei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. athrepsie)
1. tulburare gravă de nutriţie, la sugari, datorată unui regim alimentar defectuos, manifestată prin slăbire pronunţată, vărsături, diaree etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dérangement)
1. perturbare, defect la o maşină, într-un sistem tehnic etc.; defectare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diarrhéique)
1. referitor la diaree, de diaree.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dysentérie, lat. dysenteria)
1. boală infecţioasă manifestată prin dureri abdominale, tenesme, ulceraţii pe intestine şi diaree cu sânge.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entérite)
1. inflamaţie a intestinului subţire, manifestată prin dureri abdominale şi diaree.