dificil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. difficile, lat. difficilis)

1. care prezintă dificultăți; anevoios, greu; dificultos.
2. (despre oameni) năzuros, supărăcios, capricios; susceptibil.

acrobație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrobatie)

1. exercițiu gimnastic echilibristic.
2. arta acrobatului.
3. (pl.) evoluții dificile făcute de un avion.
4. (fig.; pl.) sforțări de a ieși dintr-o încurcătură.

algomenoree

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (algo- + menoree, cf. fr. algoménorrhée)

1. (med.) menstruație dificilă și dureroasă.

ambarasant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. embarassant)

1. care ambarasează, pune în încurcătură.
2. care creează o situație dificilă, stânjenitoare.

ariditate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aridité, lat. ariditas)

1. faptul de a fi arid; caracter arid, uscăciune extremă.
2. (fig.) caracterul dificil al unei sarcini abstracte.
3. (fig.) sterilitatea spiritului, incapacitate spirituală.
4. (antonime) fertilitate, umiditate.

aventuros, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aventureux, it. aventuroso)

1. care are caracter de aventură sau gust pentru aventură; care constituie o aventură.
2. (despre oameni) înclinat să se angajeze în aventură, într-o încercare dificilă, periculoasă, plină de neprevăzut.
3. (despre oameni) care iubește aventura, se lansează de bunăvoie în aventuri; amator de acțiuni îndrăznețe și riscante.
4. care abundă, care este plin de aventuri (ex. viață aventuroasă).
5. plin de riscuri (ex. proiect ~).
6. care îl caracterizează pe cavalerul rătăcitor în căutare de aventuri.
7. predispus la aventuri amoroase.

bipac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. bipack)

1. (cinem.) pachet de două pelicule cu emulsiile în contact, fiecare sensibilă la altă culoare pentru o singură expunere.
2. procedeu de filmare combinată, având ca scop efectuarea unor trucaje dificile.