Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dissémination)
1. acțiunea de a disemina și rezultatul acestei acțiuni; împrăștiere, răspândire, diseminare.
2. (bot.) dispersia, împrăștierea naturală a semințelor de plante pe suprafața pământului sau a apei.
3. răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli.
4. (geol.) mod de repartizare a mineralelor în zăcământ.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT dispersio; disseminatio
2. FR dissémination
3. EN dissemination; dispersal; spreading
4. DE Dispersion; Ausbreitung; Zerstreuung
5. RU рaспрострaнение; рaссейвaние; рaсселение; дисперсия; рaссеяние
6. HU magkipergés, magszóródás, maghullatás
Parte de vorbire: s.
Origine: (disemina)
2. împrăştiere naturală a seminţelor ajunse la maturitate; diseminaţie.
3. răspândire în organism a agenţilor unei boli.
4. modul de repartizare a mineralelor într-un zăcământ.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. sémination)
1. (bot.) împrăștiere naturală sau artificială a semințelor; diseminație.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. poricide)
1. (despre capsule, antere etc.) care se deschide prin pori în momentul diseminației.