Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. distant)
1. (despre oameni sau comportamentul lor) rece, rezervat, necomunicativ.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. distancer)
1. tr. a lăsa anumite distanţe între obiecte sau fiinţe; a rări.
3. a se depărta, a lăsa o urmă.
4. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. distance, lat. distantia)
1. interval, spaţiu între două puncte.
2. a ţine pe cineva la ~ = a se purta rece, distant faţă de cineva.
4. (fig.) diferenţă de rang, de situaţie între două persoane.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT distantia; interspatium
2. FR espacement
5. RU рaсстояние
6. HU távolság, táv; köztes távolság
Parte de vorbire: s.
Origine: (distanţă + -ier)
2. aparat pentru măsurarea distanţelor dintre navele în formaţie.
3. piesă care menţine o anumită distanţă între două părţi ale unei maşini.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abysse, lat. abyssos)
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accommodation)
1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.
2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.
3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.
4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.
5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.
6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.
8. (antonime) inadaptare, neadaptare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adapteur)
1. mic dispozitiv pentru adaptarea unui aparat electric.
2. dispozitiv al unui aparat fotografic destinat modificării distanţei focale a obiectivului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérophare)
1. dispozitiv optic de semnalizare la mare distanţă, servind ca punct de reper pentru avioane în zbor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. altitélémètre)
1. aparat pentru măsurarea de la distanță a altitudinii unui punct inaccesibil, căruia i s-a măsurat unghiul de înălțime și depărtarea cu ajutorul unui telemetru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. empattement)
1. distanţa dintre axele osiilor externe ale unui vehicul.