Dictionar

domina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dominer, lat. dominari)

1. tr. a ține sub influența sa; a stăpâni în mod absolut.
2. (fig.) a fi mai ridicat decât locurile înconjurătoare, a întrece.
3. refl. a se stăpâni, a se reține.
4. intr. a se impune, a predomina.
 

autodomina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. autodominare)

1. refl. a se domina pe sine însuși.
 

dominant

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT dominans
2. FR dominant
3. EN dominant
4. DE dominant; vorherrschend; herrschend
5. RU доминaнтный; преоблaдaющий
6. HU uralkodó, túlsúlyban levő
 

dominant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dominant)

1. adj. care domină; preponderent.
2. specific, caracteristic; dominator.
3. s. f. parte, trăsătură caracteristică, fundamentală.
4. nuanță coloristică sau culoare în exces într-o imagine cinematografică, un diapozitiv sau o fotografie în culori.
5. (muz.) treapta a cincea a unei game diatomice; acord pe această treaptă.
6. focar de excitație puternică, precumpănitor la un moment dat, în activitatea nervoasă superioară.
7. (biol.; despre un taxon) cu cel mai mare număr de indivizi dintr-o fito- sau zoocenoză.
 

dominanță

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT dominantio
2. FR dominance
3. EN dominancy
4. DE Dominanz; Vorherrschaft
5. RU доминaнтность; домнировaние
6. HU domináncia, borítás
 

dominanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dominance)

1. caracter, element dominant într-un ansamblu; preponderență.
2. (biol.) capacitate a unei gene de a se manifesta fenotipic.
 

dominantă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dominante)

1. (muzică) treapta a cincea a oricărei game diatonice (de exemplu, nota sol este dominanta gamelor do major și do minor).
 

ABDOMIN(O)-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. abdomin/o/-, cf. lat. abdomen „pântece, abdomen”)

1. „abdomen, abdominal”.
 

abdominalgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abdominalgie)

1. (med.) durere care apare între piept și regiunea pelviană; durere abdominală.
 

abdominoscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.
2. (var.) abdomenoscop.
 

aculalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acoulalia)

1. limbaj în care predomină jargonofazia și nonsensurile.
 

afectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. affectif, lat. affectivus)

1. care se referă la sentimente, emoții, la afect.
2. care provoacă o reacție organică conștientă.
3. caracterizat de predominanța emoțiilor și sentimentelor.
4. care dovedește afecțiune; sensibil, sentimental.
 

agrar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agraire, lat. agrarius)

1. referitor la proprietatea funciară; agrarian, agricol.
2. reformă ~ă = reformă a relațiilor de proprietate asupra pământului.
3. în care predomină agricultura.