Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. glamour)
1. șarm fermecător, farmec, seducție pe care o actriță de film sau o femeie drăguță o exercită prin atitudine, prin ținută
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (slugă + -uliță)
1. slugă mică și drăguță; (reg.) slugulice, (reg.) sluguță.
Parte de vorbire: adj. f., s.f. (regional)
Origine: (pupui + -ică, cf. puică)
1. (fată, femeie) drăguță, agreabilă, cochetă etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (frumos + -ețe)
1. calitatea a ceea ce este frumos, a ceea ce este estetic la percepție.
2. caracter a ceea ce este frumos din punct de vedere fizic, manifestare tipică a frumosului.
3. calitatea, starea a ceea ce este bun datorită valorii sale intelectuale sau morale (ex. ~a sufletului).
4. calitatea unei persoane care este considerată frumoasă.
5. fată drăguță sau femeie frumoasă.
6. singularitate, raritate uimitoare a ceva.
7. (concretizat) obiect, faptă, lucru frumos.
9. (loc adj.) de toată ~a = deosebit de frumos.
10. (antonime) hidoșenie, sluțenie, urâciune, urâțenie.