Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. draguer)
1. a săpa sub apă şi a îndepărta materialul săpat cu ajutorul unei drage.
2. a curăţa de mine o cale navigabilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drague)
1. navă special echipată pentru dragarea sub apă.
2. plasă de formă specială cu care se colectează exemplare din flora şi fauna subacvatică.
3. dispozitiv (dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dragage)
1. acțiunea de a draga sau rezultatul acestei acțiuni; dragare.
2. acțiunea de a trage o dragă sau un dispozitiv similar pentru a curăța fundul unui râu, port etc.
3. acțiunea de a trage un cârlig, un cablu sau un alt echipament, pentru a ridica ceea ce se află pe fundul apelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (drăgălaș + -enie)
1. gingășie în înfățișare sau comportare; drăgălășie.
2. atitudine plină de gingășie și atenție față de cineva; drăgălășie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (dragoste + -os)
1. plin de dragoste, de tandrețe; iubitor, afectuos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affectueux, lat. affectuosus)
1. care manifestă simpatie, prietenie pentru cei din jurul lui; prietenos, afabil.
2. cu afecțiune pentru cei din jur; tandru, drăgăstos.
3. (antonime) rezervat, sever.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. amorso)
1. (muz.) drăgăstos, duios, (cântat) cu căldură.
Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (fr. bébé, engl. baby)
1. copil foarte mic, sugar, care nu a atins vârsta de înțărcare; baby, bebeluș.
2. (fam.) copil drăgălaș, copilaș.
3. ~-eprubetă = copil care este rezultatul unei sarcini obținute prin fecundare artificială.
4. păpușă sintetică cu aspectul și dimensiunile unui copil mic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bodengreifer)
1. dragă (2) pentru colectarea faunei de pe fundul apei.
Parte de vorbire: s.m.f. invar.
Origine: (engl. darling)
1. termen afectuos de adresare; drag, dragă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dérocheuse)
1. dragă folosită în operaţii de derocare.