ecologic

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT oecologicus
2. FR écologique
3. EN ecological
4. DE ökologisch
5. RU эколоrический
6. HU ökologikus

ecologic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. écologique)

1. care privește ecologia sau care aparține acestei discipline.
2. care se referă la mediul natural.
3. (prin ext.) care respectă mediul, care nu dăunează mediului.

antobiologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. anthobiology)

1. zonă de cercetare ecologică care studiază factorii evolutivi care au modelat structurile, comportamentul și aspectele fiziologice implicate în înflorirea plantelor; biologie florală.

biom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Biom)

1. comunitate ecologică formată din mai multe ecosisteme similare.

decapaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. décapage)

1. acțiunea de a decapa și rezultatul ei; decapare.
2. operație care vizează curățarea unei suprafețe metalice, prin îndepărtarea oxizilor și a altor impurități care o acoperă.
3. acțiune de îndepărtare a stratului de lac sau vopsea care acoperă suprafața unui obiect din lemn.
4. tehnică de refacere ecologică a unui sol care constă în îndepărtarea unui strat de suprafață, fără a ajunge la orizontul mineral.
5. tratarea pieilor sau a blănurilor cu soluții ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioară.

dendrologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dendrologie)

1. ramură a botanicii care studiază plantele lemnoase, arborii și arbuștii, atât sistematic, cât și ecologic stabilind relațiile dintre mediu și dezvoltarea plantelor etc.

echilibru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. équilibre, lat. aequilibrium)

1. stare a unui corp supus acțiunii unor forțe sau efecte care se anulează reciproc fără să-i schimbe starea de mișcare sau de repaus.
2. (biol.) însușire a organismelor sau a grupurilor de organisme de a se autoreînnoi.
3. ~ ecologic = stare a unui mediu natural în care compoziția faunei și a florei rămâne aproape constantă.
4. proporție, raport just între lucruri opuse.
5. ~ de forțe = situație în care mai multe puteri, de tărie aproximativ egală, se echilibrează ca influență și dominație în lume; ~ bugetar = stare a unui buget în care veniturile sunt egale cu cheltuielile.
6. (psih.) senzație de ~ = senzație care reflectă poziția și mișcările corpului în spațiu.
7. (fig.) stare de liniște, de armonie, de stabilitate sufletească.

ecocinematografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (eco2- + cinematografie)

1. cinematografie care produce filme ecologice.