Dictionar

Edificativ, -ă

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (edifica)

1. care lămurește în mod convingător; edifiant, edificant, (înv.) edifiatoriu.


Edificant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (edifica + -ant, cf. it. edificante)

1. care edifică, care lămurește în mod convingător; edificativ.