eliberator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (libera + -tor)

1. (și s.) care eliberează.

autarhie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. autarchie)

1. politică de izolare a unui stat care își satisface nevoile economice prin propriile-i puteri.
2. regim economic în care un stat nu desfășoară sau desfășoară puține schimburi comerciale cu lumea exterioară, fie prin politică deliberată, fie forțat de circumstanțe (război, embargo etc.); economie închisă.
3. starea unei colectivități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.
4. (în școala cinicilor) independența indivizilor de toate convențiile sociale, considerate ca străine naturii.
5. (var.) autarchie.

bază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. base, /9/ rus. baza)

1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament.
2. distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică.
3. electrod corespunzător zonei dintre două joncțiuni ale unui tranzistor.
4. (mat.) număr real, pozitiv și diferit de 1, la care se face logaritmarea.
5. ~ a puterii (unui număr) = număr care se ridică la puterea indicată de exponent.
6. latură a unui poligon sau față a unui poliedru, în poziția cea mai de jos.
7. element fundamental, esențial a ceva (cuvânt, combinație chimică etc.).
8. de ~ = principal, fundamental; a pune ~ ele = a întemeia, a înființa.
9. totalitatea relațiilor de producție dintr-o etapă determinată a dezvoltării sociale, economice, pe care se înalță suprastructura corespunzătoare.
10. loc de concentrare a unor oameni, trupe, mijloace materiale etc. pentru o activitate determinată.
11. ~ militară = zonă special amenajată și dotată cu instalații, în care sunt concentrate unități, mijloace și materiale de luptă.
12. ~ sportivă = teren special amenajat și dotat pentru practicarea diferitelor sporturi.
13. substanță chimică cu gust leșietic, care albăstrește hârtia de turnesol și care, în combinație cu un acid, formează o sare; substanță care poate fixa protonii eliberați de un acid.

brevet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. brevet)

1. document cuprinzând titlul, distincția, calitatea acordate de o autoritate (de stat) și care presupune anumite drepturi.
2. ~ de invenție = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă.

capsuloplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capsuloplastie)

1. intervenție chirurgicală de eliberat o capsulă articulară.

colesterolază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholestérolase)

1. enzimă a sucului gastric care sterifică acizii grași eliberați, cu colesterol biliar, în cursul digestiei intestinale.

consultativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. consultatif)

1. cu caracter de consultație.
2. organ ~ = organ chemat să-și dea avizul în anumite chestiuni.
3. vot ~ = vot care nu are putere deliberativă într-o adunare.