Dictionar

Rezultate principale (Escorta):

Escorta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. escorter)

1. a însoţi, a păzi cu escortă.

2. (fam.) a însoţi, a întovărăşi.


Escortă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. escorte)

1. grup de oameni înarmaţi, trupă care însoţeşte pe cineva pentru a-l proteja sau supraveghea; suita unui demnitar.

2. formaţie de (aero)nave de luptă care însoţeşte un convoi de nave comerciale, pentru a le proteja împotriva inamicului.


Rezultate secundare (Escorta):

Canonieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canonnière)

1. mică navă de luptă, pentru patrulare, escortare etc.


Contratorpilor

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. contre-torpilleur)

1. (marină) navă militară rapidă, cu capabilități antiaeriene, antisubmarin și anti-navă, destinată lovirii torpiloarelor și submarinelor inamice, precum și pentru escortarea navelor mari sau care nu se pot apăra; distrugător.


Convoiaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. convoyage)

1. (mil.) dirijare de avioane noi pe teatrele de operaţii.

2. escortare a unui convoi de nave.


Corvetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corvette)

1. navă de luptă de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată uşor şi având mobilitate mare în acţiune, folosită pentru escortă.


Crucişător

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. croiseur)

1. navă militară cuirasată, rapidă, armată cu tunuri de calibru mijlociu, pentru misiuni de luptă, de escortă, de recunoaştere etc.


Escorta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. escorter)

1. a însoţi, a păzi cu escortă.

2. (fam.) a însoţi, a întovărăşi.