Dictionar

Rezultate secundare (Eterogen):

Eterogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hétérogène)

1. compus din elemente de natură, de origine diferită.

2. califică o distribuție neuniformă.

3. (înv.) substantiv ~ = substantiv neutru.

4. (var.) eteroghen, heterogen.

5. (antonime) omogen, uniform.


Eterogeneiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (eterogen + -/e/iza)

1. a face devină, a deveni eterogen.


Eterogeneză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hétérogenèse, cf. gr. heteros „altul” + genesis „naștere”)

1. (biol.) anomalie organică; eterogenie.

2. teorie idealistă care consideră schimbările suferite de organisme ca fiind cu totul independente de mediul extern, cauzele acestor schimbări rămânând cu totul de neînțeles.

3. (var.) heterogeneză.


Eterogenitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hétérogénéité)

1. însuşirea de a fi eterogen.


Amalgama

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. amalgamer)

1. a face un amalgam (1).

2. a extrage, cu ajutorul mercurului, aurul şi argintul din minereuri.

3. (fig.) a reuni într-un tot elemente eterogene.


Avangardă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. avant-garde)

1. detaşament care se trimite în fruntea unei trupe în marş spre a face siguranţa pe direcţia de deplasare a acesteia; (antonim) ariergardă.

2. clasă, grup social, organizaţie politică conducătoare, care se situează pe poziţiile cele mai înaintate în cadrul unei mişcări sociale, politice, naţionale etc.

3. de ~ = care merge, care conduce.

4. mişcare literar-artistică complexă şi eterogenă, care, afişând o respingere totală a formelor consacrate şi a tradiţiei, proclamă ostentativ şi polemic necesitatea înnoirii, asumându-şi rol de precursor; avangardism.


Cataliză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. catalyse)

1. (chimie) accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori.

2. (chimie) ~ negativă = ~ în care catalizatorul are un efect inhibitor asupra reacției; anticataliză.

3. (chimie) ~ pozitivă = ~ în care catalizatorul are un efect de accelerare asupra reacției.

4. (chimie) ~ omogenă = ~ în care catalizatorul și reactivii formează o singură fază (adesea lichidă).

5. (chimie) ~ eterogenă = ~ în care catalizatorul și reactanții formează mai multe faze (în general un catalizator solid pentru reactanți în fază gazoasă sau lichidă).

6. (chimie) ~ enzimatică = ~ în care catalizatorul este o enzimă, adică o proteină.


Centrifugare

Parte de vorbire: s.
Origine: (centrifuga)

1. operaţie de separare, prin sedimentare sau filtrare centrifugă, a componenţilor cu densităţi diferite dintr-un amestec eterogen.


Colaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collage)

1. legătură permanentă nematrimonială; concubinaj.

2. procedeu de execuţie a unor lucrări de pictură sau de ornamentaţie prin lipirea laolaltă a diferite materiale ori elemente eterogene.

3. tablou astfel realizat.

4. spectacol de teatru din diferite fragmente.

5. operaţie de încorporare în anumite mase alimentare a unor substanţe.


Deuteromicete

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. deutéromycètes)

1. grup eterogen de ciuperci cărora le lipseşte sau nu li se cunoaşte încă forma de fructificaţie; fungi imperfecţi.