Rezultate secundare (Eterogen):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hétérogène)
1. compus din elemente de natură, de origine diferită.
2. califică o distribuție neuniformă.
3. (înv.) substantiv ~ = substantiv neutru.
4. (var.) eteroghen, heterogen.
5. (antonime) omogen, uniform.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (eterogen + -/e/iza)
1. a face să devină, a deveni eterogen.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hétérogenèse, cf. gr. heteros „altul” + genesis „naștere”)
1. (biol.) anomalie organică; eterogenie.
2. teorie idealistă care consideră schimbările suferite de organisme ca fiind cu totul independente de mediul extern, cauzele acestor schimbări rămânând cu totul de neînțeles.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hétérogénéité)
1. însuşirea de a fi eterogen.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. amalgamer)
2. a extrage, cu ajutorul mercurului, aurul şi argintul din minereuri.
3. (fig.) a reuni într-un tot elemente eterogene.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. avant-garde)
1. detaşament care se trimite în fruntea unei trupe în marş spre a face siguranţa pe direcţia de deplasare a acesteia; (antonim) ariergardă.
2. clasă, grup social, organizaţie politică conducătoare, care se situează pe poziţiile cele mai înaintate în cadrul unei mişcări sociale, politice, naţionale etc.
3. de ~ = care merge, care conduce.
4. mişcare literar-artistică complexă şi eterogenă, care, afişând o respingere totală a formelor consacrate şi a tradiţiei, proclamă ostentativ şi polemic necesitatea înnoirii, asumându-şi rol de precursor; avangardism.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. catalyse)
1. (chimie) accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori.
2. (chimie) ~ negativă = ~ în care catalizatorul are un efect inhibitor asupra reacției; anticataliză.
3. (chimie) ~ pozitivă = ~ în care catalizatorul are un efect de accelerare asupra reacției.
4. (chimie) ~ omogenă = ~ în care catalizatorul și reactivii formează o singură fază (adesea lichidă).
5. (chimie) ~ eterogenă = ~ în care catalizatorul și reactanții formează mai multe faze (în general un catalizator solid pentru reactanți în fază gazoasă sau lichidă).
6. (chimie) ~ enzimatică = ~ în care catalizatorul este o enzimă, adică o proteină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (centrifuga)
1. operaţie de separare, prin sedimentare sau filtrare centrifugă, a componenţilor cu densităţi diferite dintr-un amestec eterogen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collage)
1. legătură permanentă nematrimonială; concubinaj.
2. procedeu de execuţie a unor lucrări de pictură sau de ornamentaţie prin lipirea laolaltă a diferite materiale ori elemente eterogene.
4. spectacol de teatru din diferite fragmente.
5. operaţie de încorporare în anumite mase alimentare a unor substanţe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. deutéromycètes)
1. grup eterogen de ciuperci cărora le lipseşte sau nu li se cunoaşte încă forma de fructificaţie; fungi imperfecţi.