Dictionar

Hava

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. haver)

1. a tăia cu haveza făgaşe în zăcămintele în curs de exploatare.


Pistă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. piste, it. pista)

1. teren amenajat pentru curse, schi, întreceri sportive etc.

2. fâşie de teren amenajată pentru decolarea şi aterizarea avioanelor.

3. urmă, făgaş, direcţie.

4. parte a unui film, a unei benzi magnetice etc. care serveşte ca suport al imprimării.


Neted

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. nitidus)

1. care are suprafața dreaptă, fără asperități; p. ext. lucios, alunecos.

2. mușchi ~ sau musculatură, fibră (musculară) = mușchi sau musculatură, fibră (musculară) care nu prezintă striații.

3. (despre piele; p. ext. despre părți ale corpului) fără riduri, fără zbârcituri, întins, catifelat, mătăsos.

4. (despre păr) lins, întins.

5. (despre suprafețe, locuri, terenuri) care este drept, fără asperități, care este lipsit de denivelări, de accidente; întins, plan, șes.

6. (despre drumuri) fără hopuri sau făgașuri; plat, drept, uniform; lin.

7. expr. (adverbial) a-i veni (sau a-i fi) ~ = a-i fi ușor, comod facă ceva, a-i veni la îndemână.

8. fig. clar, precis, limpede, deslușit; p. ext. deschis, fățiș, direct.


Havare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. hava)

1. acțiunea de a hava și rezultatul ei; havat, havaj.

2. săpare de făgașe cu haveza într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv.