Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. forger)
1. a prelucra (un metal, un aliaj) prin deformare plastică la cald sau la rece.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. personnalité, germ. Personalität)
1. ceea ce caracterizează o persoană, deosebind-o de oricare alta; caracterele proprii ale unei persoane; originalitate, individualitate.
2. individul uman sub raportul dezvoltării depline și al valorificării sociale a însușirilor persoanei.
3. (jur.) calitatea de subiect cu drepturi și obligații.
4. ~ juridică = calitatea de a fi persoană juridică.
5. om de seamă, important, persoană cu calități și merite deosebite într-un domeniu de activitate.
6. ~ istorică (sau politică) = conducător a cărui activitate exercită o influență puternică asupra desfășurării evenimentelor istorice; cultul ~ății = tendința de a acorda unei personalități calități de infailibilitate, un rol exagerat și exclusiv în făurirea istoriei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (făurar + -easă)
1. soție de făurar (fierar); (reg.) făuriță.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (covaci + -oaică)
1. soția covaciului; (reg.) covăciță, (reg.) covăreasă.
2. soție de făurar; făurăreasă, (reg.) făuriță.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fierar + -easă)
1. soția fierarului; fierăriță, făurăreasă, (reg.) făuriță.
Parte de vorbire: vb. tr. (regional)
Origine: (covali)
1. a practica meseria fierarului; (reg.) a covăci.
2. (înv., fig.) a făuri; (reg.) a covăci.
3. (var.) a covali, (var.) a covăi.