Rezultate principale (Farsă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. farce, it. farsa)
1. comedie uşoară în care comicul reiese mai ales din situaţii hazlii; bufonerie.
2. păcăleală, festă.
3. carne tocată şi condimentată cu care se umple o pasăre, un peşte, o legumă; umplutură.
Rezultate secundare (Farsă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. buffonata)
1. reprezentaţie scenică, farsă, în care râsul rezultă dintr-o intrigă de situaţie.
2. bufonerie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. facétie, lat. facetia „poznă, glumă”)
1. plezanterie de un comic grosolan care se traduce prin gesturi, acțiuni sau cuvinte menite să facă oamenii să râdă sau să se distreze; glumă, farsă, poznă, năzdrăvănie.
2. (lit.) scriere în stil burlesc care exprimă adesea o veselie truculentă; anecdotă burlescă, snoavă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. festa)
1. păcăleală, farsă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. figure, lat. figura)
2. (fam.) a-i face ă (cuiva) = a păcăli, a face cuiva o farsă.
3. formă exterioară a unui corp, a unei ființe; imagine plastică a unui corp.
4. (mat.) ~ geometrică = ansamblu de puncte, linii și suprafețe.
5. carte de joc pe care sunt imprimate diferite semne și personaje.
6. (șah) fiecare dintre piesele de joc.
8. personaj reprezentativ, tipic al unei opere literare.
9. reprezentare, imagine simbolică sau alegorică a unei persoane, a unui animal sau obiect.
10. ~ de stil = procedeu stilistic prin care se schimbă sensul propriu al unui cuvânt, îmbogățindu-i-se semnificația.
11. ~i silogistice = cele patru forme pe care le poate lua silogismul în funcție de poziția termenilor în premise.
12. poziție, mișcare (la dans, la scrimă, patinaj etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. moralité, lat. moralitas)
1. calitatea a ceea ce este moral; corectitudine, cinste.
2. specie a literaturii medievale cu pronunţate funcţii moralizatoare, care se situează între mister1 (4) şi farsă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. paso)
1. farsă scurtă care se juca în teatrul spaniol între actele unei piese mai mari.