Rezultate secundare (Fiţă):
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phyton „vegetație, plantă, tumoare”)
1. „plantă, vegetație, proliferare, excrescență”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérophyte)
1. (plantă) care creşte complet în aer, pe un suport; epifită.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anaérophyte)
1. (bot.) plantă care nu are nevoie de oxigen liber pentru a respira; plantă anaerobă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. androphobie)
1. plantă masculă din generaţia sexuată.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anémophyte)
1. (bot.) plantă ale cărei flori se polenizează cu ajutorul vântului; plantă anemofilă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anthropophyte)
1. plantă introdusă într-un nou habitat de către om; plantă cultivată.
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abuser)
1. a uza de ceva în mod exagerat, a folosi (conștient) fără măsură; a face abuz.
2. a exagera în utilizarea unei posibilități, a unei libertăți.
3. a profita în chip nedemn de o situație, un avantaj, încredere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérophyte)
1. (plantă) care creşte complet în aer, pe un suport; epifită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algue, lat. alga)
1. plantă inferioară talofită capabilă de fotosinteză, în mediul acvatic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto- + balsam)
1. soluţie grafitată pentru lustruitul maşinilor; unguent pentru mașini.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cryptophite)
1. (la pl.) grup de plante erbacee perene care continuă să trăiască în timpul iernii datorită rădăcinilor adânc înfipte în pământ.
2. (la sg.) plantă din acest grup; geofită.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désulfiter)
1. a elimina bioxidul de sulf din must sau din unele vinuri care au fost supuse sulfitajului.