Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. filière)
1. dispozitiv pentru tăierea filetelor sau pentru trefilarea sârmei.
2. piesă prevăzută cu găuri foarte mici care servește la filarea mătăsii artificiale; duză.
3. orificiu prin care o omidă sau un păianjen secretă firul de mătase.
4. (fig.) drum, cale, fir, mijlocire.
5. succesiune a gradelor într-o carieră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Backe)
1. piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat la menghină, la filieră etc.
2. piesă în care se fixează vârful bocancului de schiuri.
3. instalaţie pentru iniţierea şi perfecţionarea canotorilor, caiaciştilor şi canoiştilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Düse)
1. ajutaj.
2. piesă masivă de oţel, pentru reducerea presiunii fluidului care erupe dintr-o sondă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (etira)
1. operaţie de tragere a metalelor în fire; trefilare.
2. tragere prin filieră, întindere a fibrelor sintetice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. tréfiler)
1. a trece un material metalic printr-o filieră pentru a obţine o sârmă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (trefila)
1. acțiunea de a trefila și rezultatul ei; trefilare.
2. trecere forțată a unui metal printr-o filieră, pentru a obține sârmă.