Rezultate secundare (Flamboaiant):
Parte de vorbire: adj. Origine: (fr. flamboyant)
1. strălucitor, scânteietor.
2. stil ~ = formă particulară a stilului gotic caracterizat printr-o boltă de ogive, arcele pierzându-se direct în stâlp, fără a se sprijini pe un capitel.