Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. flatuosité)
1. (med.) gaz acumulat în intestin, care este evacuat prin gură sau prin anus; flatulenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flatulence)
1. acumulare excesivă de gaze în stomac şi în intestine; flatuozitate, meteorism.
2. evacuare frecventă, abundentă şi necontrolată, a gazelor din intestine.