Dictionar

 

ablativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. care poate suferi ablațiuni (transformarea progresivă a unui material prin descompunere, fuziune, vaporizare, sublimare, eroziune).
 

acidamină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidamine)

1. corp chimic rezultat din transformarea treptată a albuminoidelor.