Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fructifère)
1. (despre pomi) care produce fructe; fructipar, fructigen.
2. (despre organele unei plante) care poartă fructele.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN fruit-tree
6. HU gyümölcsfa
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arboriculture)
1. ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea arborilor, arbuștilor ornamentali și a pomilor fructiferi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carpocapse)
1. fluturaş cu aripile cenuşii-cafenii, cu feţele şi marginile franjurate, pe arborii fructiferi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fumagine)
1. boală criptogamică a unor arbori de pădure, a viţei de vie şi a unor pomi fructiferi, care se manifestă prin apariţia unor pete negre, prăfoase pe frunze.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. gastéromycètes, gastromycétes)
1. (micologie) grup de ciuperci bazidiomicete ai căror spori se formează în interiorul unui corp fructifer închis, în formă de stomac.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (engl. grape-fruit)
1. I. (bot.) pom fructifer din regiunile calde, cultivat pentru fructele sale galbene și cu gust acru-amărui, mai mari decât portocala; pamplemus.
2. II. fructul acestui pom; grep.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. horticulture)
1. ştiinţă care tratează despre cultivarea grădinilor, producerea de legume, flori, arbori fructiferi.