afișaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. affichage)

1. acțiunea de a (se) afișa sau rezultatul acțiunii respective; lipire de afișe; afișare.
2. (fig., depr.) faptul de a se afișa fără discreție; exhibiție intensivă sau indiscretă.
3. (inform.) mod de vizualizare a datelor și rezultatelor furnizate de un ordinator.

anticipație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anticipation, lat. anticipatio)

1. acțiunea de a anticipa; anticipare.
2. acțiunea de a face sau de a proiecta ceva înainte de o anumită dată (fixată).
3. prognoza unei fapte, acțiuni etc. din viitor, pe baza datelor furnizate de prezent.
4. cu ~ = înainte de termenul stabilit.
5. literatură de ~ = literatură a cărei acțiune se petrece în lumea viitorului.
6. (muz.) sunet care apare înaintea acordului căruia îi aparține.
7. (var.) (înv.) anticipațiune.

debit 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. débit)

1. cantitate de fluid sau de material pulverulent care trece în unitatea de timp printr-o secțiune dată a unei conducte, a unui canal
2. cantitate de material transportată, prelucrată sau furnizată de o mașină, instalație etc. în unitatea de timp.
3. ~ cardiac = cantitatea de sânge expulzată din ventricolul stâng în aortă la fiecare contracție a inimii; ~ de foc = numărul de lovituri trase de o gură de foc în unitatea de timp; (inform.) ~ de informație = cantitatea de informații transmise în unitatea de timp, dintr-un sistem de comunicație.
4. numărul de vehicule ce trec printr-un punct al unui drum în unitatea de timp.
5. cantitatea de forțe și mijloace care pot trece în unitatea de timp peste un curs de apă.
6. cantitatea de calorii pe care o produce o instalație în unitatea de timp.
7. (fig.) șuvoi, torent de cuvinte, flux verbal.
8. vânzare (de mărfuri) cu amănuntul.
9. local unde se vinde cu amănuntul; tutungerie.

debit 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. debito, lat. debitum, fr. débit)

1. datorie pe care o are cel creditat.
2. cont asupra a ceea ce s-a împrumutat sau s-a furnizat cuiva; evidența contabilă a acestui cont.

eben

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ébène, lat. ebenus)

1. lemn furnizat în special de abanos, cunoscut pentru duritatea, luciul și culoarea sa neagră și folosit în principal la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative; abanos.
2. (bot.) ~ verde = lemn de culoare neagră omogenă sau cu nervuri gri, ce se obține din specia Diospyros crassifolia; abanos din Africa.

electrotermic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. électrothermique)

1. referitor la electrotermie; care aparține electrotermiei.
2. propulsor ~ = propulsor cu reacție în care un agent propulsiv este adus la o temperatură ridicată prin procedee electrice.
3. propulsor ~ cu rezistență = propulsor care utilizează căldura furnizată de o rezistență electrică pentru a crește entalpia gazelor ejectate (în engleză: resistojet).