Dictionar

catastrofal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. katastrophal)

1. care dă naștere unei catastrofe; dezastruos, groaznic; catastrofic.
 

dezastruos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. désastreux)

1. care constituie un dezastru; catastrofal, groaznic.
2. (var.) dezastros.
 

DINO-, DEINO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. dino-, cf. gr. deinos „teribil, groaznic”)

1. „uriaș”, „teribil, groaznic”.
 

infam, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infâme, lat. infamis)

1. demn de dispreț, josnic, nemernic, nedemn.
2. (fig.) oribil, groaznic.
 

infernal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infernal. lat. infernalis)

1. de (din) infern.
2. caracteristic infernului; diabolic, drăcesc.
3. (fig.) groaznic, teribil, înspăimântător.
4. mașină ~ă = bombă cu explozie întârziată, pentru atentate.
 

oribil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. horrible, lat. horribilis)

1. care inspiră oroare; groaznic, dezgustător.