Dictionar

Hangiță

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (hangiu + -iță)

1. soție de hangiu; hangioaică.

2. femeie care ține un han; hangioaică.

3. femeie care servește la un han; hangioaică.


Hangioacă

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (hangioc + -oacă)

1. hangiță.

2. econoamă.