Rezultate principale (Harţă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din ngr. hártis)
1. reprezentare grafică convențională, pe un suport de carton, pânză etc., a datelor concrete sau abstracte situate pe globul terestru.
2. reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeței pământului (totală sau parțială), generalizată și micșorată conform unei anumite scări de proporție și întocmită pe baza unei proiecții cartografice.
3. (la fig.) configurația politică a unei regiuni.
4. (astron.) reprezentare pe un plan a unei porțiuni cerești sau a unui obiect ceresc (ex. hartă astronomică, zodiacală).
5. (prin anal.) plan, reprezentare schematică a unui proces, fenomen sau obiect complex.
6. ~a fusurilor orare = hartă care indică limitele reale ale fusurilor orare.
7. ~ de anomalii = hartă care indică abaterile (actuale) ale unor elemente meteorologice, față de valorile medii multianuale.
8. ~ geologică = hartă pe care este reprezentată răspândirea diferitelor formații geologice.
9. ~ hidrologică = hartă pe care sunt reprezentate repartiția proprietăților fizice și chimice și condițiile de zăcământ ale apelor subterane.
10. ~ lingvistică = hartă rezultată din cartografierea faptelor de limbă.
11. ~ sinoptică = hartă făcută din 6 în 6 ore în care se înscriu principalele elemente meteorologice.
12. ~ în relief = reprezentare topografică tridimensională.
13. ~ nautică, de navigație maritimă = hartă care oferă, pe un fundal hidrografic, informațiile necesare pentru navigația navelor de suprafață sau a submarinelor.
14. ~ genealogică = arbore genealogic.
15. ~ cromozomială = reprezentare grafică a aranjării genelor pe cromozom.
16. ~ rutieră = hartă geografică unde traseele sunt marcate cu o atenție deosebită și care servește drept ghid pentru călători.
Rezultate secundare (Harţă):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. photocarte)
1. (cartografie) hartă obținută cu ajutorul unor fotograme aeriene sau spațiale; hartă fotografică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. porte-carte)
1. geantă specială pentru hărţi, regulamente etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. anallobar)
1. curbă care uneşte pe o hartă punctele cu aceeaşi variaţie pozitivă a presiunii atmosferice.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. astrologue, lat. astrologus)
1. cel care cunoaște regulile astrologiei, care știe să întocmească o hartă a cerului și să-i dea o interpretare.
2. (locuțiune proverbială) nu este un mare ~ = se spune despre un om care nu este foarte priceput în nicio profesie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canevas)
2. reţea de meridiane şi paralele pe o hartă (topografică).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. carroyer)
1. a aplica un caroiaj pe hartă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carroyage)
1. reţea de drepte paralele perpendiculare, trasate pe un desen, pe o hartă; cadrilaj.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (germ. kartieren)
1. a repartiza corespondenţa poştală pe destinatari.
2. a grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.
3. a adăuga pe o hartă, pe un plan, noi detalii ale terenului.
4. a identifica pe teren şi a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.
5. a identifica şi delimita rezervaţiile dintr-un arboret.