Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hétérocyclique)
1. (despre compuşi organici) care are în ciclu, pe lângă atomi de carbon, şi atomi ai altor elemente.
2. (despre flori) cu verticile neuniforme sau cu piese inegale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. hétérocycle)
1. compus organic ciclic care conține, pe lângă atomi de carbon, și atomi ai altor elemente; compus organic heterociclic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pirrol)
1. compus heterociclic azotat, lichid incolor, cu miros de cloroform, obţinut prin distilarea gudroanelor de huilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. purine)
1. compus organic heterociclic, unitate de bază a acidului uric, component al acizilor nucleici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tryptophane)
1. aminoacid heterociclic în proteine, hemoglobină etc., indispensabil organismului.