Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. gaucho)
1. păzitor de vite în pampasul argentinian.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (hoț)
1. femeie care fură, își însușește proprietatea altora sau a făcut-o deja.
2. (fam.) ștrengăriță, șireată.
3. (reg.) insectă cu miros urât, care trăiește în locuințele oamenilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. hoazin)
1. pasăre arboricolă rară din ordinul galinaccelor, de mărimea unui fazan, din pădurile tropicale ale Amazonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hauban)
1. piesă de legătură între aripile unui avion biplan, din sârmă de oţel.
2. (mar.) coardă pentru susţinerea catargelor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. haubaner)
1. a fixa cu ajutorul hobanelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. haubanage)
2. totalitatea hobanelor unui avion.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acajou, port. acaju)
1. s. m. arbore tropical din America şi Africa, cu lemnul foarte rezistent, maro-roşcat; mahon.
2. adj. inv., s. n. (de) culoarea acestui lemn.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acétaldéhyde)
1. (chimie) aldehidă rezultată din oxidarea etanolului, cu formula chimică CH3CHO, care are un miros caracteristic de măr verde; etanal, aldehidă acetică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accommodation)
1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.
2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.
3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.
4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.
5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.
6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.
8. (antonime) inadaptare, neadaptare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acromégalie)
1. dezvoltare exagerată a corpului şi membrelor, prin hipersecreţie a hormonului hipofizar de creştere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acromicrie)
1. stare anormală prin insuficienţa secreţiei hormonului de creştere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităţilor şi a craniului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actuel, lat. actualis)
1. adj. care se petrece în prezent; contemporan; la ordinea zilei.