holbare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (holba)
Etimologie: (holba)
1. acțiunea de a (se) holba și rezultatul ei; holbat.
2. deschiderea mare a ochilor de mirare, uimire, spaimă etc.
3. (fig.) privire plină de ură, spaimă sau mirare.
4. (fig.) curiozitate prea mare.