Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. arrivisme)
1. comportament de arivist, persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace și cu orice preț.
2. comportament inspirat de o ambiție fără scrupule.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. arriviste)
1. persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cassant)
1. care se sparge sau se sfărâmă ușor; casabil, fragil.
2. (fig.; despre modul de a vorbi al cuiva) tăios.
3. care posedă un caracter ferm, categoric; hotărât.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. catégorique)
1. (şi adv.) precis, hotărât; necondiţionat.
2. (log.; despre judecăţi) în care legătura dintre subiect şi predicat este necondiţionată şi sigură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. concerté, it. concertato)
1. stabilit, hotărât împreună cu alţii; care rezultă dintr-o înţelegere, convenit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. deciso)
1. ferm, hotărât; categoric, tranşant.