Parte de vorbire: vb. intr. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. a șchiopăta puțin; (înv., reg.) a alina, (reg.) a alinta.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. détraquer)
1. refl. a înnebuni, a se sminti, a se ţicni.
2. (despre maşini) a se defecta.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Rodentizid, fr. rodenticide)
1. substanţă toxică folosită pentru distrugerea rozătoarelor, cum ar fi fosforul sau stricnina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. soné)
1. (fam.; despre oameni) a-şi pierde judecata, a se ţicni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. strychnisme)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vomique)
1. de vomă; care provoacă vomă.
2. nucă ~ă = sămânţa unui arbore originar din zona tropicală, foarte otrăvitoare, din care se extrage stricnina.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (deșucheat + -ură)
1. faptă deșucheată; imoralitate.
2. faptă de om țicnit; țicneală.