Dictionar

ictus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. ictus)

1. accent care cade pe una din componentele unui picior metric.
2. partea cea mai reliefată a unui motiv melodic, asupra căreia cade accentul.
3. (med.) atac morbid, subit; șoc.
 

rictus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. rictus)

1. strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat.
 

amnezic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. amnésique)

1. I. (med.) care se referă la amnezie; care este afectat de amnezie.
2. (med.) ictus ~ = sindrom neurologic care se caracterizează printr-o pierdere bruscă de memorie (această tulburare este reversibilă în câteva ore și este considerată benignă); amnezie globală tranzitorie.
3. II. persoană care a fost atinsă de amnezie.
 

acoperit

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT obtectus; amictus; tecturatus; tectus; coopertus; opertus; indutus
2. FR couvert; recouvert; vetú; garni
3. EN covered; protected; clothed
4. DE bedeckt; überdeckt; verdeckt; bekleidet; beschützt; verborgen; verschleiert
5. RU покрытый; прикрытый; одетый
6. HU befedett, takart (eltakart)
 

areal; regiune; teritoriu; spațiu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT area; districtus; regio; territorium
2. FR région; territoire; aire
3. EN boundary; district; area; territory; space
4. DE Areal; Gebiet; Grund; Boden; Fläche; Bezirk
5. RU облaсть; aреaл; учaсток; площaдкa
6. HU terület, régió, kerület
 

strangulat; contractat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT strangulatus; constrictus
2. FR étranglé
3. EN contracted; choked; strangulated; constricted; throttled
4. DE eingeschnürt; verengt; erwürgt; erdrosselt
5. RU перетяженный; перетянутый; перешнуровaнный; удaвленный
6. HU befűzött; szűk (spóra, hifa), szoros, összeszűkült
 

schinel

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (schin + -el)

1. mică plantă erbacee cu flori galbene întrebuințată ca plantă medicinală (Cnicus benedictus); (reg.) iarbă-amară, (reg.) scai-amar.