OK
X
imoralitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. immoralité)
1.
caracterul
a
ceea
ce
este
imoral.
2.
comportare,
faptă
imorală.
perversitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. perversité, lat. perversitas)
1.
tendință
patologică
de
a
săvârși
acte
imorale
agresive.
2.
corupție,
depravare;
imoralitate;
perversiune.
3.
înclinație
spre
rău.
promiscuitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. promiscuité)
1.
amestec
eterogen
de
persoane.
2.
conviețuire
în
condiții
de
mizerie
a
mai
multor
persoane
de
sex
diferit,
conviețuire
în
imoralitate.
șocant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. choquant)
1.
care
șochează;
care
provoacă
un
șoc.
2.
care
ofensează
prin
imoralitate,
lipsă
de
decență
sau
nepotrivire.
3.
(antonime)
pertinent,
șarmant.
deșuchetură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (deșucheat + -ură)
1.
faptă
deșucheată;
imoralitate.
2.
faptă
de
om
țicnit;
țicneală.
3.
(depr.)
tânăr
imoral.