imparțial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impartial)

1. nepărtinitor, obiectiv.

imparțialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. impartialité)

1. calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate.

epitropă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. épitrope, gr. epitrope)

1. (retorică) figură de stil prin care vorbitorul recunoaște în mod fals ceva ce ar putea nega, pentru ca prin această poziție de imparțialitate să obțină la rândul său ceea ce cere; concesie.

imparțialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. impartialité)

1. calitatea de a fi imparțial; nepărtinire, obiectivitate.

obiectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. objectif, lat. obiectivus)

1. adj. existent în afara conștiinței și independent de ea.
2. imparțial.
3. referitor la obiect.
4. s. n. lentilă, sistem de lentile care formează o imagine reală a obiectului observat într-o lunetă, într-un microscop, aparat fotografic etc.
5. loc, punct, localitate etc. care constituie ținta unei acțiuni militare.
6. țintă asupra căreia se trage cu o armă de foc.
7. întreprindere, uzină, construcție etc. care urmează să fie realizată.
8. loc care prezintă interes pentru turiști.
9. (fig.) intenție, scop, țel, țintă.

obiectivitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. objectivité)

1. caracterul a ceea ce este obiectiv (I,1 ).
2. nepărtinire, imparțialitate.
3. (fil.) categorie a teoriei cunoașterii, valoarea și adecvarea cunoștințelor la obiectul lor.

drept 1

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. directus)

1. care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); neted, orizontal, plan.
2. care este potrivit (conform) cu anumite reguli sau cu anumite cerințe si: bun, corect, riguros; (pex) care nu favorizează pe cineva sau ceva; imparțial, obiectiv.
3. cuvenit.
4. fem. (reg) virgină.
5. împărțit echitabil.
6. unghi ~ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe cealaltă.
7. veritabil.
8. (d. construcții, obiecte etc.) care se află în partea sau în direcția mâinii drepte a unei persoane orientate cu fața în aceeași direcție cu obiectul.
9. (d. cursuri de apă sau d. malurile lor) care se află pe partea sau în direcția mâinii drepte a unei persoane așezate cu fața în direcția cursului unei ape.
10. (d. părți ale îmbrăcămintei) care corespunde părții drepte a corpului.
11. (fig; d. privire) care este fără ascunzișuri; deschis, direct.
12. (pop; d. oameni) care este legat de cineva printr-un grad apropiat de rudenie (în linie ascendentă sau descendentă).
13. (d. drumuri, căi, etc.) care reprezintă cea mai mică distanță între două puncte, fără ocolișuri; (pop) oblu.
14. (d. haine) care are o croială simplă.
15. (d. lucruri, ființe, părți ale lor etc.) care are o poziție verticală (față de un punct de reper).
16. (d. oameni) care trăiește și acționează conform dreptății, adevărului, omeniei si: cinstit, integru.
17. (d. obiecte cu formă alungită) care nu prezintă curburi sau cotituri; (pop) oblu, regulat.
18. (d. organe sau părți ale corpului) așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima.
19. (d. părți ale corpului la om sau la animale) care are o formă (sau este într-o poziție) corectă, normală, fără defecte.
20. (d. sentimente, manifestări ale oamenilor) care reflectă sinceritate.
21. (d. simptome, boli etc.) care apare, care se manifestă etc. în partea dreaptă a corpului sau a unui organ.
22. (d. suprafețe) neted.
23. (d. terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) aproape vertical; abrupt, escarpat, povârnit.
24. (d. viață) care este în conformitate cu normele moralei; etic, moral.
25. (fig; d. acțiuni ale omului sau d. noțiuni abstracte) care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; bun, cinstit, întemeiat, just.
26. (grm; înv) complement ~ = complement direct.
27. (în limbajul bisericesc) cuvios; (pex) auster.
28. (înv) devotat.
29. (înv) nevinovat.
30. (literă) care are tăietura verticală.

nepasionat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + pasionat)

1. care nu este pasionat de ceva.
2. (prin ext.) care nu este copleșit de pasiune în judecățile sau aprecierile sale; imparțial, obiectiv.