Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. indexterity, fr. indextérité)
1. lipsă de dexteritate, de îndemânare; stângăcie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dextérité, lat. dexteritas)
1. abilitate a mâinii de a executa ceva.
2. (prin ext.) îndemânare, abilitate și precizie în îndeplinirea unei sarcini.
3. (în trecut) fiecare dintre disciplinele de învățământ considerate de mai mică importanță (muzica, desenul etc.).
4. (antonime) indexteritate, stângăcie.