Dictionar

Inexprimabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inexprimable)

1. care nu se poate reda în cuvinte; inefabil.


Exprimabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exprimable)

1. care poate fi exprimat (prin limbaj).

2. (antonime) inexprimabil, indicibil, inefabil.


Incomunicabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incommunicable)

1. adj. care nu poate fi comunicat, exprimat.

2. inexprimabil.

3. s. n. ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte.


Indicibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indicible)

1. care nu se poate spune; inexprimabil; inefabil.


Inefabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ineffable, lat. ineffabilis)

1. care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil, neexprimabil.

2. (antonim) exprimabil.


Necomunicabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + comunicabil)

1. care nu poate fi comunicat, transmis; intransmisibil.

2. care nu poate fi împărtășit nimănui.

3. inexprimabil, incomunicabil.


Netraductibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + traductibil)

1. care nu se poate traduce (ex. versuri netraductibile).

2. inexprimabil (ex. zâmbet netraductibil).

3. (sinon.) intraductibil.

4. (anton.) traductibil.