Dictionar

 

bancrut

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (germ. Bankrott, cf. it. bancarottiere)

1. persoană care a suferit o bancrută (situație de insolvență și în special de incapacitate de plată); bancrutar.
 

insolvabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. insolvabilité)

1. situația celui insolvabil; insolvență.
 
 

mofluzire

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (vb. mofluzi)

1. situația de insolvență a unui comerciant, a unui bancher etc.; faliment.
2. (var.) mufluzire.
 

mofluzenie

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (mofluz + -enie)

1. situația de insolvență a unui comerciant, a unui bancher etc.; faliment.
2. (var.) mufluzenie.