integrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (integra)

1. acțiunea de a (se) integra; integrație.
2. reuniune a mai multor părți într-un singur tot.
3. fuzionare a unor întreprinderi economice.
4. ~ economică = proces de intensificare a interdependențelor economice dintre diferite state ale lumii.
5. (mat.) determinarea integralei unei funcții sau a soluției unei ecuații diferențiale.
6. capacitate a sistemului nervos de a realiza interacțiunea între diferite părți ale organismului, ca și între acesta și mediul ambiant.

fotodezintegrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. photodesintegration)

1. dezintegrare a unui nucleu atomic ca urmare a absorbției unui foton de raze X sau Y de mare energie.

reintegrare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. reintegra)

1. acțiunea de a (se) reintegra și rezultatul ei; reintegrație.
2. repunere în drepturi; repunere într-o funcție, într-un grad etc.

actinon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinon)

1. izotop al radonului, prin dezintegrarea actiniului.

agroturism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agrotourisme, engl. agrotourism)

1. turism care se face în zonele rurale.
2. integrarea unei activități de primire turistică într-o exploatație agricolă.

apercepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aperception)

1. integrare a percepției în experiența cognitivă anterioară.

autoliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autolyse)

1. dezintegrare a celulelor și țesuturilor organice sub acțiunea enzimelor proprii.

carcinoliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. carcinolyse)

1. (med.) proces de dezintegrare a celulelor carcinomatoase.

carioliză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. caryolyse)

1. (med. biol.) formă de moarte celulară manifestată prin dizolvarea sau dispariția completă a nucleului celular; proces necrobiotic de dezintegrare a nucleului celular.