Dictionar

Rezultate principale (Interpreta):

Interpreta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. interpréter, lat. interpretari)

1. a explica, a lămuri un text, o lege etc.

2. a juca un rol etc.


Rezultate secundare (Interpreta):

Interpretabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. interprétable)

1. care se poate interpreta; echivoc.

2. (anton.) ininterpretabil.


Interpretare

Parte de vorbire: s.
Origine: (interpreta)

1. acțiunea de a interpreta; comentare, explicare.

2. comentare și explicare critică a unui text (vechi).

3. act creator prin care se redă prin mijloace adecvate conținutul unei lucrări dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic.

4. operație logică prin care variabilele dintr-o formulă sunt înlocuite cu valori corespunzătoare lor.


Interpretare; comentare; explicare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT interpretatio

2. FR interprétation

3. EN interpretation

4. DE Erläuterung; Erklärung

5. RU истолковaние

6. HU értelmezés; kommentálás, magyarázás


Interpretat, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (vb. interpreta)

1. I. (despre un lucru, un fenomen etc.) căruia i s-a dat un anumit sens.

2. (despre un text) comentat și explicat.

3. (despre o operă muzicală, dramatică, literară etc.) al cărui conținut a fost redat prin mijloace adecvate.

4. (despre un rol într-o piesă, întru-un film etc.) jucat.

5. (despre o bucată muzicală) cântat.

6. II. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.


Interpretație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr interpretation; lat interpretatio, -onis)

1. acțiunea de a interpreta și rezultatul ei; comentare, explicare, explicație, interpretare.

2. acțiunea de a traduce și rezultatul ei; traducere.

3. (var.) (înv.) interpretațiune.


Interpretativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. interprétatif)

1. care interpretează; de interpretare.


Actorie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (actor + -ie)

1. arta sau ocupația de a interpreta roluri fictive în piese de teatru, filme sau televiziune; profesiunea de actor.


Actualism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actualisme)

1. principiu de cercetare şi interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale.


Adultomorfism

Parte de vorbire: s.
Origine: (adult + -morfism)

1. interpretare a comportamentului copiilor prin raportare la comportamentul adulţilor.


Agogic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. aggogisch, /II/ germ. Agogik, it. agogica)

1. adj. referitor la agogică.

2. s. f. totalitatea modificărilor de tempo în procesul interpretării muzicale.

3. disciplină muzicologică care studiază nuanţarea mişcării.


Amfibolic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphibolique)

1. (filozofie) care este ambiguu, care poate fi interpretat în două moduri diferite.

2. (mineralogie) legat de amfiboli; care conține amfiboli.


Anagogie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anagogie)

1. elevația sufletului către lucrurile divine.

2. interpretare spirituală și mistică a Scripturilor.

3. interpretare a Scripturii, care se ridică de la sensul literar al textului la cel alegoric şi spiritual.

4. figură de retorică prin care se trece de la particular la general.