Dictionar

ispititor

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ispiti + -tor)

1. care ispitește, atrăgător, ademenitor.
2. (prin ext.) fermecător.
3. (înv.) care cercetează, iscoditor, căutător.
 

angajant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. engageant)

1. care angajează; îmbietor, ispititor, atrăgător.
2. care seduce, care atrage.
3. care invită la relații.
 

apetisant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. appétissant)

1. care trezește apetitul; atrăgător, ispititor.
 

tentant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. tentant)

1. care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor.
 

amăgitor, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (amăgi + -tor)

1. (persoană) care amăgește, înșelător.
2. ispititor.