adoraţie
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. adoration, lat. adoratio)
Etimologie: (fr. adoration, lat. adoratio)
1. iubire, admiraţie nemărginită.
amor
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (lat. amor)
Etimologie: (lat. amor)
2. ~ propriu = ataşament de preţuire exagerată a propriilor calităţi.
carnal, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (it. carnale, lat. carnalis)
Etimologie: (it. carnale, lat. carnalis)
1. de carne, privitor la carne.
2. care se referă la trup; trupesc.
3. care privește iubirea fizică; senzual.
-ERAST, -ERASTIE
Parte de vorbire: sufix
Etimologie: (fr. -eraste, -erastie, cf. gr. erastes „îndrăgostit”)
Etimologie: (fr. -eraste, -erastie, cf. gr. erastes „îndrăgostit”)
eros
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. éros /1/, germ. Eros)
Etimologie: (fr. éros /1/, germ. Eros)
1. dragoste, iubire; (spec.) dragoste senzuală; motiv erotic în literatură.
2. ansamblul dorinţelor sexuale, considerate din punct de vedere psihanalitic; libido.
3. ansamblul instinctelor de conservare şi perpetuare.
EROT-, EROTO-
Parte de vorbire: prefix
Etimologie: (fr. érot/o/-, cf. gr. eros, -otos)
Etimologie: (fr. érot/o/-, cf. gr. eros, -otos)
1. „plăcere sexuală, iubire fizică”.