Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kicks)
1. (fam.) nereuşită, insucces, eşec.
2. a da ~ = a nu izbuti, a da greş.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. fallimento, germ. Falliment)
1. stare de insolvabilitate a unui comerciant sau bancher, a unei întreprinderi etc., recunoscută şi declarată de o instanţă judecătorească; bancrută.
3. a da ~ = a nu izbuti într-o acţiune.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. parvenir)
1. a se ridica, a ajunge la o situaţie materială sau socială bună fără a avea merite deosebite şi folosind mijloace necinstite; a se îmbogăţi.
2. a-şi atinge scopul, a reuşi, a izbuti.
3. (despre ştiri, scrisori etc.) a ajunge (la destinaţie).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. raté)
1. care a dat greş; nereuşit, neizbutit.
2. (despre oameni; şi s. m. f.) care nu a izbutit să se afirme.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. riuscire, fr. réussir)
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. tactique)
1. adj. referitor la tactică; conform cu o anumită tactică.
2. s. f. arta organizării și conducerii acțiunilor de luptă ale trupelor.
3. mod de folosire a diferitelor forme și mijloace ale luptei revoluționare într-o perioadă relativ scurtă, pentru realizarea obiectivului fundamental strategic, în funcție de împrejurările social-politice concrete.
4. (fig.) mod de acțiune; totalitatea mijloacelor folosite de cineva pentru a izbuti într-o acțiune.