Dictionar

indispensabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. indispensable)

1. adj. (și adv.) absolut necesar.
2. s. m. pl. izmene.
 

dezbrăcina

Parte de vorbire:  vb. tr., refl. (înv., reg.)  
Etimologie: (dez- + bracină)

1. a(-și) dezlega cingătoarea de la pantaloni (sau izmene); a (se) descinge.
 

dezbrăcinare

Parte de vorbire:  s.f. (înv., reg.)  
Etimologie: (dezbrăcina)

1. dezlegare a cingătorii de la pantaloni (sau izmene); descingere, (învechit) discingere.
 

îmbrăcina

Parte de vorbire:  vb. tr., refl. (înv., reg.)  
Etimologie: (în- + brăcină)

1. a-și lega (izmenele cu) brăcinarul; a (se) încinge cu brăcina; a (se) încinge, (reg.) a (se) îmbrâna.