izolație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. isolation)

1. strat izolant între două medii sau sisteme fizice.

izolaționism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. isolationnisme)

1. politică a unui stat care se izolează de celelalte state.
2. (med.) tendință de izolare a contactelor sociale.

izolaționist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. isolationniste)

1. I. referitor la izolaționism (atitudinea unui stat care se ține departe de afacerile internaționale).
2. care caută izolare, să se izoleze.
3. II. adept al izolaționismului.
4. (antonim) liber-schimbist.

izolator 1, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. isolateur)

1. (corp, material) rău conducător de electricitate sau de căldură; piesă dintr-un astfel de material.

izolator 2, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (izola + -tor)

1. muncitor specializat în izolarea țevilor cu vată de sticlă sau în turnarea smoalei pe acoperișurile blocurilor și acoperirea ei cu carton pânzat.

aliena

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. aliéner, lat. alienare)

1. tr. (jur.) a înstrăina un bun (prin vânzare, cesiune).
2. refl. (fig.) a deveni ostil societății, a se simți izolat.
3. a înnebuni.

analitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. analytique, lat. analythicus)

1. bazat pe analiză.
2. chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii.
3. care utilizează calculul algebric și infinitezimal.
4. geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.

ansamblu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ensemble)

1. tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate; totalitate.
2. colectiv artistic al unui teatru.
3. grup de muzicieni care cântă împreună; formație.
4. piesă muzicală pentru o astfel de formație.

atomar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. atomar)

1. constituit de atomi izolați; referitor la asemenea atomi.

autofrigorifică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + frigorific)

1. autovehicul special amenajat, prevăzut cu izolație termică și instalație frigorifică, folosit pentru transportul mărfurilor perisabile; autofrigider.

autoizotermă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (auto- + izotermă)

1. mașină de transport care menține o temperatură constantă; vehicul utilitar cu izolație întărită prin adăugarea de spumă izolatoare; izotermă.