isihasm
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. hésychasme)
Etimologie: (fr. hésychasme)
1. curent mistic din sec. XIII, cu centrul pe Muntele Athos, potrivit căruia ţelul vieţii spirituale este să unească mintea cu inima, „lăcaşul lui Dumnezeu”, unire care se realizează „coborând”, prin intermediul respiraţiei, mintea în inimă.