Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. collatéral, lat. collateralis)
1. adj. situat alături, lăturalnic, subordonat; secundar.
2. (jur.) linie ~ă = legătură de rudenie care uneşte între ei pe fraţi şi surori şi pe descendenţii acestora.
3. s. n. navă laterală a unei biserici.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. latéral, lat. lateralis)
1. de pe o latură, de pe laturi, lăturalnic.
2. arie ~ă (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului în care se vorbește un dialect sau o limbă.
3. (fig.) secundar, îndepărtat, fără legătură directă cu ceva.
4. gândire ~ă = proces specific gândirii creatoare, urmărind obținerea a cât mai multor variante posibile ale fenomenului cercetat.
5. consoană ~ă (și s. f.) = consoană articulată cu vârful limbii pe palatul tare sau pe alveolele incisivilor superiori, lăsând aerul să se scurgă de o parte și de alta a limbii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. marginal)
1. de margine; scris pe marginea unui text.
2. (fig.) lăturalnic, secundar.