Rezultate secundare (Laborios):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. laborieux, lat. laboriosus)
2. care necesită multă muncă, osteneală.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bénédiction)
1. s. m. f. călugăr(iţă) dintr-un ordin catolic, care a desfăşurat o susţinută activitate în domeniul construcţiilor.
2. muncă de ~ = muncă intelectuală minuţioasă şi de lungă durată.
3. adj. care aparţine benedictinilor.
4. (fig.) laborios, harnic, muncitor.
Parte de vorbire: I. adj. (înv.); II. s.m. (înv.)
Origine: (fr. industrieux, lat. industriosus)
1. I. care demonstrează pricepere, dexteritate; harnic, laborios.
2. II. proprietar al unei întreprinderi industriale; industriaș.