Rezultate secundare (Legitimat):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. légitimation)
1. act, document personal care atestă oficial identitatea unei persoane.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din legitimație + abonament)
1. document care servește atât ca legitimație cât și ca abonament.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écusson)
1. mică bucată de stofă sau de mătase cusută pe o uniformă militară indicând arma, unitatea etc.
2. mică piesă de plastic, de metal sau țesătură, purtată ca legitimație la locul de muncă, la congrese etc.
4. placă de metal sau alt material în formă de scut, care poartă anumite însemne.
5. loc încadrat de decorații și ornamente pe care se sculptează piese heraldice sau inscripții.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. passaporto, fr. passeport, rus. paşport)
1. document (carnet) care serveşte drept legitimaţie cetăţeanului unui stat în străinătate.
2. (fam.) a da ~ul (cuiva) = a se debarasa de cineva.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT illegitimus
2. FR illégitime
4. DE illegitim, ungesetzlich; unrechtmäßig; regelwidrig
5. RU незaконный; иллеrитимный
6. HU szabálytalan; szabályellenes
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN legitimate
4. DE legitim; gesetzlich; rechtmäßig; gesetmäßig
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN legitimate name
4. DE legitimer Name; gültiger Name
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT nomen illegitimum
2. FR nom illégitime
3. EN illegitimate name
4. DE ungültiger Name
5. RU незaконное нaзвaние
6. HU szabálytalan, szabályellenes név, nem felel meg a nevezéktan szabályainak