1. LAT lobus

2. FR lobe

3. EN lobe

4. DE Lappen

5. RU лопaсть

6. HU karéj, cimpa, lebeny

1. abajur în formă de glob.

1. motiv decorativ asemănător trifoiului cu patru foi; tetralob.

1. lovitură de drive cu traiectorie înaltă.

1. corp sferic, corp în formă de sferă.

2. înveliș sferic, de sticlă sau de porțelan, care protejează o lampă sau un bec.

3. corp ceresc în formă rotundă.

4. ~ terestru = Pământul; ~ geografic = obiect sferoidal care redă aspectul general al formei Pământului.

5. s. m. ~ ocular = parte a ochiului care se găsește în orbită.

1. porțiune rotunjită și proeminentă a unui organ anatomic (creier, plămâni, ficat).

2. partea inferioară a pavilionului urechii.

3. element de construcție în forma unui arc de cerc.

4. porțiune buclată a unui meandru.

5. fiecare dintre părțile în care este secționată o frunză, o petală sau sepală.

1. lovitură, în sus, la crichet şi tenis, executată cât mai înalt (peste jucătorul care se află într-o poziţie mai avansată) şi cât mai spre fundul terenului.

1. pseudoglobulină termolabilă care intervine în coagularea sângelui.

1. monstru care prezintă acefalobrahie.

1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.

2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.

3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.

2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.

3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.

4. formă de retribuţie a muncii prestate.

5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.

6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.

7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.

8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.

1. globulă roşie fără materia colorantă.

1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.